Artist's Core

... Sign in!
Artist's Core

Forum pentru arta. In special scris, literatura, rpg. Fuck this mental prohibiton.


    Supernatural (modificare- Mary version)

    Distribuiţi
    avatar
    MaryBoleyn - Moderator
    Published Writer.
    Published Writer.

    Mesaje : 796
    Data de inscriere : 21/10/2011
    Varsta : 34
    Localizare : Everywhere. 8->

    Supernatural (modificare- Mary version)

    Mesaj  MaryBoleyn - Moderator la data de Dum Dec 18, 2011 11:46 am

    Sam statea in fata lui John Winchester, persoana pentru care avea cel mai mult respect.
    -Vreau doar sa duc o viata normala, iar alaturi de voi nu o sa pot. De ce nu intelegeti? Spuse Sam
    -Sam, cheliuta, tu nu ai o viata normala si nici nu vei avea. Tu esti un copil de ala fara antrenament si care nu stie sa traga cu arcu. Ce crezi ca poti realiza in viata fara aceste calitati? Spuse Dean dintr-un colt al camerei.
    Casa lor era cu doua etaje. La primul etaj statea John, iar la al doilea Dean si Sam. John isi luase toate masurile de precautie, in cazul in care vreo creatura intra sa il omoare pe el si nu pe copiii lui. Dean statea intr-un colt in care era aprinsa o singura lumanare, iar vocea abia I se auzea. Sam statea pe o canapea confortabila, iar tatal lor state ape un fotoliu in fata lui Sam. Pentru un moment Sam fusese foarte calm, dar dupa cuvintele lui Dean se ridica in picioare.
    -Tot timpul asta am fost niste marionete! Tata ne-a carat pe unde a vrut el si nu am vrut noi. Nu am avut voie sa facem nimic, daca nu ne dadea voie. Si trebe sa recunosti ca in majoritatea cazurilor, nu ne dadea.
    Arunca o privire inspre tatal lor.
    -Chiar nu te-ai saturat sa ti mereu sforile? Nu ti-ai facut niciodata ca ti se vor rupe vreodata si ca noi vom vrea sa ne facem o viata proprie? O viata in care nu depindem de tine!
    -Sam, fiule, daca nu iti convin regulile mele si admiti ca in tot acest timp nu am facut nimic decat sa trag sforile, atunci fa-ti bagajele si pleaca naibii din ochii mei!
    -Ma dai afara?
    -Asta e ceea ce vrei, nu, Sam Winchester?
    Sam urca scarile care duceau spre camera lui. Isi scoase o valiza si incepu sa tranteasca haine. Dean veni in spatele lui si ii inchise valiza. Ii arunca o privire plina de reprosuri.
    -Sper ca nu ai de gand sa imi faci vreo predica ? spuse Sam golind un raft de haine. Pentru ca sti ca nu ma vei convinge sa raman. L-ai auzit. Sa plec. Asta voi face.
    Dean il prinse de mana si il fulgera cu privirea.
    -Sammy, copil de bani gata si protejat de toti, te-ai drogat? Fara mine?
    -Dean, nu am chef de glume. Vreau doar sa plec undeva, unde sa stiu ca nu sunt urmarit sau trebuie sa urmaresc. Si stiu ca exista un loc in care o sa ma simt ca acasa. O sa merg in Lawrence.
    Dean incremeni. Isi intoarse incet capul inspre el.
    -Dude, eu cred ca tu ai cu capul . In Lawrence? Unde a murit mama? Unde era cat pe ce sa ardem de vi? Tu te intorci acolo ca sa ce? Ca sa gasesti creatura misterioasa si sa te intorci victorios? Cu o coroana? Isi puse mainile in cap. Tu chiar nu intelegi. Tu nu intelegi ca tata, care e mult mai priceput decat vom fi noi vreodata, nu a reusit sa gaseasca creatura, si de asta are nevoie de ajutorul nostru!
    -Nu ma intereseaza, eu unul m-am saturat sa fiu papusa lui si sa merg unde ma conduc sforile. Vreau sa se termine! Vreau o viata normala. Am 18 ani! Vreau facultate, un drum in viata. Nu vreau sa umblu prin paduri si prin tufisuri sa caut umbre si sa vanez tot ce misca. M-am saturat. Am indurat asta 18 ani, iar tu 22 de ani. Nu te-ai saturat sa fi mereu cel vanat? Cel pus in pericol?
    Dean ridica din umeri si se juca cu un bibelou de pe noptiera lui Sam.
    -Sammy, inca am dubii cu privire la originea ta.
    -Ce naiba, fratie? se mira Sam.
    -Eu inca cred ca esti adoptat si ca ar trebui sa te lasam liber. Ca in jungla. Se duse langa Sam si il batu pe umar. Dar ai grija, Sammy, sa nu uiti de legea jungle: Toata lumea , mai putin tu! Deci vezi sa dormi langa un tomberon si daca cineva vrea sat i-l fure, sa ii spargi fata. Asta daca poti. Pufni in ras.
    -Am ras, ce mai. Fratie, tu nu intelegi? Nu intelegi ca eu tot ce vreau este…
    -O prietena stiu, dar Sammy, nu te amagi. Asta nu vei avea prea curand.
    -Nu, dude, nu asta vreau.
    Dean se dadu deoparte. Sam il privi intrebator. Nu isi dadu seama la ce se referi Dean. Se ridica, isi incheie valiza si cobori la parter,unde se afla tatal lor. John lua o pozitie serioasa, demna de un vanator, si il lua in brate pe Dean.
    -Fiule, trebuie sa plecam. Un alt caz.
    Sam il privi si isi pleca capul. John se uita la el si ii spuse:
    -Din momentul in care iesi pe usa aceea, uiti ca esti un Winchester.
    Sam se sperie de vorbele tatalui sau si incuviinta. Isi lua ghiozdanu in spate si lua o valiza de maner. Se indrepta spre usa, dar Dean il oprise.
    -Mama. Gandeste-te la ea, fratie! Toate astea le facem pentru ea. Salvam vieti pentru ea.
    Sam il dadu pe Dean la o parte din usa si o deschise. Se intoarse si isi pastra lacrimile. Din ochii lui Dean curgeau lacrimi, iar John si le pastra la fel ca si Sam.
    -Ma las de vanatoare, spuse si iesi pe usa.
    Inchise usa in urma lui, iar in cutia postala lasa o hartaie cu adresa unde il vor putea gasi daca o sa mai aiba vreodata nevoie de el. Puse plicul in cutia postala si mai privi o data casa.Imi pare rau, spuse ca pe o soapta si se urca in masina. Porni motorul, iar in oglinda retrovizoare il vazu pe Dean dupa perdea. Atunci Sam a lasat lacrimile sa curga.




    ________________


    I've given up on you. Love fades. Mine has.
    avatar
    Cassie Sloan
    Awaiting chance.
    Awaiting chance.

    Mesaje : 84
    Data de inscriere : 21/10/2011

    Re: Supernatural (modificare- Mary version)

    Mesaj  Cassie Sloan la data de Lun Dec 19, 2011 11:24 am

    OUUUUU . <3

    Deci pur si simplu ADOOOR drunken cum ai amestecat in atat de putine randuri fericire,ironie,tristete si glume. <3


    Si mai imi place cum i-ai facut pe Sam si Deam veneration .

    avatar
    Alyce Norquist -Moderator
    Published Writer.
    Published Writer.

    Mesaje : 529
    Data de inscriere : 22/10/2011
    Varsta : 106
    Localizare : Greenwich

    Re: Supernatural (modificare- Mary version)

    Mesaj  Alyce Norquist -Moderator la data de Sam Dec 24, 2011 9:43 am

    You go, Mary Boleyn


    ________________


    Cand soarele apune nici, o lumanare nu-l poate inlocui
    avatar
    MaryBoleyn - Moderator
    Published Writer.
    Published Writer.

    Mesaje : 796
    Data de inscriere : 21/10/2011
    Varsta : 34
    Localizare : Everywhere. 8->

    Re: Supernatural (modificare- Mary version)

    Mesaj  MaryBoleyn - Moderator la data de Lun Ian 02, 2012 1:31 pm

    Planul lui Sam Winchester nu era unul clar. De fapt, niciodata nu fusese. Conducea de cel putin opt ore si era mort de somn. Se uita pe harta si vazu ca nu mai are mult pana in California, dar desigur, nici cand plecase pe harta nu arata atat de mult. Inabusi un cascat si trase pe dreapta in prima parcare. Se uita la ceas. Era doi dimineata si el mai avea inca sase ore de condus. Era evident ca nu ajungea la timp sa se inscrie la universitate, dar azi era ultima zi de inscrieri, iar chiar daca era un Winchester stia ca cei de la Stanford nu fac exceptii. Scoase o doza de Redbull din geanta lui si o bau fara sa stea pe ganduri. Inchise pentru cinci secunde ochii apoi ii deschise si paru ca nou. Apasa pe acceleratie pana ceasul arata 120 km/h si porni radioul. Timp de patru ore asculta muzica si conduse cu o viteza mai mare de 100 km/h. Ajunse la Universitatea Stanford din California la ora noua si afla ca la ora opt se terminase cu inscrierile. Iesi din masina si se indrepta intocmia spre biroul directorului, unde avea sa se foloseasca de perosnalittea lui si sa il convinga sa se inscrie. Batu timid la usa si intra cu zambetu pe buze.
    - Buna ziua, am venit sa ma inscriu la aceasta Universitate.
    Directorul il privi pe deasupra ochelariilor si incepu sa rada.
    - Glumesti, baiete nu-i asa?
    - Deloc, domnule, spuse Sam serios.
    - Pai atunci, afla ca inscrierile s-au terminat astazi la ora opt si este ora noua, deci te rog sa te retragi din biroul meu.
    Sam, in loc ce sa plece se aseza pe scaun si isi scoase dosarul de inscriere.
    - Va rog, numele meu este Sam Winchester si sunt din Lawrence, Kensas.
    Cand rosti numele Winchester isi aduse aminte de vorbele tatalui lui: Daca iesi pe usa aia, uita ca esti un Winchester.
    Directorul arunca o privire prin dosar.
    - Nu te pot inscrie acum, deoarece nu ar fi corect fata de ceilalti, dar vino maine la ora sapte dimineata cand deschid si te voi inscrie pe data de ieri.
    Sam il privi confuz.
    - Dar de ce nu puteti face asta azi? Este aproape acelasi lucru.
    Directorul ii zambi smecher si se ridica in picioare.
    - Pentru ca nu am dispozitie sa inscriu persoane la ora aceasta.
    Sam ridica din umeri si parasi biroul si cladirea universitatii. Ofta si inabusi un cascat. Se urca in masina si se indrepta spre cel mai apropiat hotel pe care il vazu pe harta. Ajunse in mai putin de zece minute si isi lua o camera care din afara parea destul de confortabila. Cand intra inauntru vazu ca nu era deloc asa: camera era destul de murdara si plina de praf, mobila era veche si uzata, podeaua scartaia la fiecare pas, iar tavanul aproape ca se prabusea. Patul se vazu ca nu mai fusese schimbat de ceva timp asa ca se hotari ca nu merita sa se schimbe sau sa faca vreun dus. Isi puse telefonul la incarcat si il deschise. Vazu ca are mai multe mesaje de la fratele sau, Dean: Hei, panseluta, spune-mi pe unde ratacesti sa te aduc inapoi la caldura. Am auzit ca vine vreme rea cu tunete si sti ca tie iti este frica de tunete. Vazu un mesaj de la tatal lor pe care nici macar nu avu de gand sa il deschida apoi inca unul de la Dean: Haide, Sammy, se pare ca ori ai agatat o fata sau un baiat si nu vrei sa fi deranjat, ceea ce ma indoiesc, ori nu vrei sa vorbesti cu mine. Si crede-ma a doua varianta este cea pe care mizez. Pufni in ras si vazu ca sunt mult mai multe mesaje pe care avea sa le citeasca mai tarziu. Isi puse alarma sa sune la ora sase si se intinse pe patul cu salteaua aproape rupta.
    - Cand ma gandesc ca am platit douazeci de dolari pentru o noapte, spuse cu voce tare, constient ca era singur in camera.
    Somnul lui a fost destul de linistit, fara cosmaruri sau imagini ciudate care ii apareau destul de des de un timp in coace. Nu se trezi din cauza la alarmei. Vazu ca era ora cinci dimineata, asa ca se hotari sa faca un dus. Dusul era ruginit, iar apa care curgea era aproape neagra. Isi dori sa nu dea de insecte sau orice creatura a apei. Inchise ochii si isi plimba mainile prin parul ud. Iesi din baie cu un prosop pe el si isi lua o camasa alba cu albastru inchis, in carouri si o pereche de blugi albastri. Se uita in oglinda si zambi reflexiei dupa care isi lua o jacketa de blugi si iesi din camera de hotel. Cand dadu sa plece din cladire receptionista i se adresa:
    - Domnule, va trebui sa platiti daca mai vreti sa stati si noaptea aceasta.
    Sam o privi confuz.
    - Ma intorc in doua ore sa imi iau bagajele , dupa care plec.
    - Imi pare rau, dar tot va trebui sa platiti. Sunt oameni care au nevoie de acea camera.
    Sam arunca o privire in receptia goala si pustie.
    - Dar sunt singurul aici. Si in hotel nu mai e nimeni inafara de mine si un betiv care sta deasupra mea.
    Receptionista facu o figura serioasa.
    - Daca vreti sa ramaneti, platiti, spuse incercand sa isi mentina zambetul pe buze.
    Sam isi dadu ochii peste cap si puse o bacnota de zece dolari pe masa receptionistei. Receptionista zambi, de data aceasta un zambet adevarat.
    - Sa aveti o zi buna, domnule.
    Sam pufni si se urca in masina. Ajunse la universitate si intra ca un fulger in biroul directorului, doar ca directorul nu era acolo. Secretara ii spuse sa astepte zece minute caci directorul este la micul dejun. Sam isi potrivi gulerul la camasa si se aseza. Trecu un sfert de ora, apoi o jumatate de ora, iar directorul nu aparea. Sam se plimba prin acel birou de vreo cateva ori. Dupa vreo ora directorul ajunse.
    - Scuze ca te-am facut sa astepti, Sam. Am zis bine?
    - Da, domnule.
    Directorul completa rapid formularul de inscriere si ii dadu lui Sam o cheie cu numarul 22. Sam privi cheia intrebator, iar e director si mai confuz.
    - Este cheia camerei tale. Aici este si campus.
    Sam zambi ca si cum ar fi stiut asta de dinainte.
    - Multumesc, domnule si imi face placere sa fiu aici.
    Iesi din biroul directorului si victorios se duse in apartamentu lui din campus. Introduse cheia in usa si o deschise. Apartamentul arata mai bine decat se astepta si evident, mai bine decat hotelul: peretii erau vopsiti intr-un albastru relaxant, mobila era curata , aproape noua, iar camera era perfecta pentru el. Merse in bucataria frumos decorata si isi pregati un sandwich, dupa care merse sa faca un dus cu apa limpede. Dupa cateva minute isi lua laptopul si se intinse in patul moale si confortabil.


    ________________


    I've given up on you. Love fades. Mine has.

    Continut sponsorizat

    Re: Supernatural (modificare- Mary version)

    Mesaj  Continut sponsorizat


      Acum este: Lun Oct 15, 2018 12:20 am